Capusele nu sunt insecte, ci intra in aceeasi clasa cu paianjenii si sunt mai apropiati de acarieni.
Capusele se hranesc cu sange si stau pe gazdele lor numai in timpul in care se hranesc. Apoi se desprind si traiesc fixate pe vegetatie unde isi asteapta urmatoarea gazda, cand se declanseaza nevoia de hrana.
Capusele se inmultesc numai in perioada cu temperaturi normale spre ridicate. Iarna hiberneaza. Capusa se deplaseaza doar pe distante scurte, raspandirea ei se face cu ajutorul gazdei.
Capusea se inmulteste in mediul inconjurator si nu pe gazda care se hranesc. Femela depune primavara intre 500 si 5000 de oua, deci cateva femele pot fi responsabile pentru infestarea unui biotop intreg. Din ou iese larva, care seamana cu adultul, doar ca sunt mult mai mici ca dimensiuni. Fiecare stadiu larvar trebuie sa se hranesca cel putin odata. O hranire dureaza 4-5 zile, apoi se desprind de pe gazda, cade in vegetatie, unde naparleste si trece la stadiul urmator.
Larvele ataca si se hranesc pe aproape toate speciile de manifere, dar si pasari, reptile si amfibii. Adultii prefera animale de talie mai mare, inclusiv omul.
Capusa inteapa, nu musca.
Cea mai periculoasa boala transmisa de capusa comuna (Ixodes ricinus) in tara noastra este Boala Lyme (Borelioza), care afecteaza sistemul nervos, cardiovascular si articular. Infectia este tratabila, daca este recunoscuta la timp.
Exista doua varfuri la atacul de capusa : primavara in lunile aprilie-mai si inceputul toamnei (de obicei in septembrie).
